• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Câțiva factori ce explică „iobăgia” deponenților

03 Feb 2018
Banii tăi

Cum de rămânem captivi în bănci la aceste dobânzi minuscule, real negative, când bursa sau alte tipuri de plasamente au randamente net superioare? Mai ales că sumele păstrate în bănci au continuat să crească în ultimii ani în condițiile în care dobânzile scădeau...

În primul rând, nu toți cei care economisesc vor neapărat randament. Pentru mulți e suficient să acumuleze de la lună la lună ceva în plus iar faptul că dobânda la termen e 1% sau 3% nu prea mai are importantă de vreme ce sumele adăugate rămân modeste, de la câteva zeci la câteva sute de lei.

În al doilea rând, structura economisirii este absolut debalansată în favoarea „peștilor cei mari”. Într-o analiză relativ recentă a viceguvernatorului BNR Florin Georgescu se arata că „primii 66% dintre deponenţi, în ordinea crescătoare a depozitelor, deţin numai 1% din totalul depozitelor, având în conturi sume de până la 1.000 lei/deponent. Mai departe, 4% din persoanele cu depozitele cele mai mari deţin 67% din sumele depuse la bănci, având depozite de peste 50.000 lei. Din aceştia, 2% având depozitele cele mai mari (respectiv peste 100.000 lei) deţin 51% din economisire”. Statistică era valabilă la nivelul începutului de an 2016 dar lucrurile nu au cum să fi suferit schimbări radicale având în vedere disparitățile. Or, ce pretenție poți să ai de la cei 66% dintre deponenți cu economii de până la 1.000 lei? Să își mute 30% din bani în contul unui broker pentru a se diversifica prin plasamente la BVB? Să fim serioși! Toată lumea intuiește că nu ajungi bogat investind 300 de lei, indiferent de randament (exceptând desigur loteriile). Iar bună parte dintre cei care au peste 100.000 lei, adică cei 2% dintre românii cu economii în bănci, au făcut probabil pasul spre diversificare, alegând deja un fond mutual sau un cont de investitor în acțiuni.

În al treilea rând, cei care au sume de bani ceva mai mari dar nu doresc să se expună fluctuațiilor principalului cum se întâmplă la bursă, sunt ținuți captivi în bănci de lipsa de alternative la depozite. Titlurile de stat au fost multă vreme un produs exclusiv destinat băncilor iar deponenții care vroiau să renunțe la ceva depozite în favoarea lor erau obligați să ia din piață secundară, deci erau dijmuti serios de bănci în acest proces. Se pare că această filosofie se va schimbă curând iar lumea va putea cumpăra din nou direct de la Trezorerii singura problemă rămând blocarea banilor o perioadă cam lungă până la maturitatea acestor produse.

Faptul că dobânzile la termen sunt acum real negative (la o inflație de peste 3% la finalul anului trecut nu există depozite la termen care s-o acopere) nu a generat competiție între bănci pentru deponenții în căutare de alternative. Dacă din partea băncilor private existența acestui comportament nu miră prea mult (de ce să te grăbești să majorezi dobânzile la depozite când le poți ține o perioada lungă jos, așteptând întâi să urce dobânda la credite?) imobilismul CEC, singura bancă de stat rămasă în piața bancară de retail, este mai greu de explicat. Să te fi numit bancă de economii și să nu incurajei prea tare economisirea pare cam ciudat (CEC-ul oferă dobânzi la termen cuprinse între 0,1% la o lună și 0,7% la 12 luni, mult sub inflația anualizată în acest moment; spre comparație, Banca Transilvania plătește dobânzi între 0,5% și 1,5% la aceeași scadențe, net peste CEC și chiar și BRD se poate lăuda că este mai generoasă decât banca de stat, cu randamente propuse între 0,15% și 0,9%)... Cât de greu ar fi ca Finanțele să solicite conducerii CEC să ajusteze nivelul dobânzilor la depozite pentru a nu descuraja economisirea în condițiile creșterii inflației? Mai ales că ar fi previzibil ca restul băncilor să urmeze trendul deschis de CEC majorând la rândul lor depozitele pentru a nu încuraja migrarea în masă a deponenților...

Cristian Dogaru

 

 

 

 

 

 

 

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter