Balzac și inegalitatea veniturilor din România

De câte ori sunt mai avuți cei mai bogați români față de cei mai puțin bogați? Să plecăm de la romanul ”Moș Goriot”, al lui Balzac.. Publicat acum peste 180 de ani, romanul e unul dintre cele mai cunoscute  scrieri ale sale, dar și printre cele mai bune descrieri ale inegalităţilor din societatea secolului al XIX-lea. Fost fabricant de paste făinoase, moş Goriot a făcut avere din paste şi cereale Rămas văduv, a sacrificat totul pentru a-şi mărita fetele, pe Delphine şi pe Anastasie, în crema societăţii. A păstrat doar bani pentru hrană şi adăpost într-o pensiune insalubră, unde îl întâlneşte pe Eugene de Rastignac, tânăr nobil scăpătat venit din provincie ca să studieze Dreptul la Paris. Eugene se îndrăgostește de Delphine, neglijată de soţul ei, baronul de Nucingen, un bancher care a folosit deja zestrea soţiei lui în numeroase speculaţii. Rastignac descoperă că moş Goriot a fost abandonat de fiicele lui, cărora le este ruşine cu el si care nu îl mai vizitează de când au pus mâna pe averea lui. Bătrânul moare într-o sărăcie sordidă şi singur.

In final, lui Rastignac i se explică de catre un alt personaj că reuşita socială prin studii, merit şi muncă este doar un vis. Concluzia este irevocabilă: chiar dacă ar face parte din rândul celor mai merituoşi licenţiaţi în drept dintre toţi tinerii parizieni, chiar dacă ar reuşi să aibă cea mai strălucită şi mai rapidă carieră juridică, ceea ce ar necesita numeroase compromisuri, va fi nevoit în orice caz să se mulţumească cu venituri mediocre si să renunţe la un trai cu adevărat tihnit.

Nici azi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Contează mai degrabă sa fii conectat politic sau sa ai rude importante, decaât să ajungi sus prin propriile merite. Și asta nu doar datorită unui sistem social prost alcătuit, ci și din cauză că in România, munca  e descurajată- se plătește mai prost decât e plătit deținătorul capitalul. La 100 de lei încasați, cel care muncește ia 40 de lei, iar patronul (acționarul) ia 60 de lei. In Vest e invers.

Nu e vorba aici de partide politice, ci de un mecanism de gândire care pare viciat.

Când discutăm despre bogați și săraci, în anul 2016, persoanele din familiile considerate bogate au obținut venituri  de 7,2 ori mai mare decât persoanele din familiile  considerate sărace, arată datele oficiale din Romania.  Inegalitatea veniturilor a crescut din 2007 până în anul 2015, când raportul dintre banii câștigați de cei mai bogați față de cei mai săraci a fost de 8.3 (la fiecare un leu venit al unei familii modeste, cei mai instarăți câștigau 8.3 lei). In 2016 a revenit (respectiva inegalitate) la nivelul din 2014.

Statisticienii folosesc termenul de chintilă (sau quintilă), aceasta  reprezentând o cincime (20%) din totalul persoanelor cuprinse în distribuție.

Inegalitățile duc la lipsuri, iar lipsurile la certuri în familie și chiar la divorțuri. Potrivit unor date publicate în urmă cu câteva zile de Statistică, în totalul populatiei din România, persoanele care în anul 2016 au suferit de lipsuri au avut o pondere foarte mareȘ de 75,2%. Adică mai mult de 3 din 4 persoane.

De pildă, în anul 2016, trei români din cinci nu și-au permis un concediu/vacanță, iar peste jumătate din populație a admis că nu au cum, din punct de vedere financiar, să facă față unor situatii neprevazute

40% dintre români nu au încă automobile, iar o familie din 7 nu are computer.

Deficiențele resimtite cel mai acut de populatia României, referitoare la conditiile de locuit, sunt lipsa în interiorul locuintei a băii sau dușului: 32,6%, respectiv 30,5%.

(Dan Popa)

citește mai departe

Încearcă și:

Adaugă comentariul tău folosind Facebook