Cât plăteşti pentru filmele “noi”?

Voyo, HBO, Digi Film sau Netflix sunt soluţii pentru mutarea sălii de cinema pe canapeaua de acasă. Totuşi, cât de “noi” sunt filmele?

Producătorii au propriile reţete de distribuţie ceea ce face ca un film “proaspăt” să intre destul de târziu în casele abonaţilor la platformele de conţinut video. De exemplu, câteva luni bune dupa premieră filmul rulează doar în reţele de cinematografe. Apoi este lansată seria DVD-urilor în comerţ care circulă alte câteva luni şi abia mai apoi (după 6 luni-1 an) poate fi găsit pe Netflix, HBO, Voyo, etc. Pentru a fi vizionat de abonaţii reţelelor uzuale de televiziune prin cablu pe un anumit canal pot trece până la doi ani, timp în care într-un fel sau altul cam oricine a văzu deja filmul respectiv dacă acesta trezea interes. Lucrurile se schimbă când vorbim de producţii proprii, acestea fiind vizionate “la cald” dacă au fost produse de platformele de conţinut video precum Netflix, HBO, etc. În concluzie, abonaţii acestor platforme n-au parte de filme “noi” privilegiul lor fiind doar acela că vor vedea respectivele producţii cu cel puţin un an înaintea abonaţilor la cablu şi că o vor face, în general, fără reclame. Cât merită să plăteşti pentru asta?

Înainte de orice să spunem că există şi canale de filme care sunt incluse gratis în oferta unor furnizori de servicii de cablu TV, precum Filmcafe, TV 1000, Pro Cinema, AXN, FilmBox, etc, evident cu conţinut nu la fel de “hot” ca cel oferit cu plată. Cel mai ieftin canal de filme cu plată îl găsim la RCS-RDS: Digi Film la 3 lei/lună. HBO & HBO Comedy costă 12 lei/lună. Pentru Voyo (arhivă de 3000 filme) se plăteşte între 3 euro/lună şi 13 euro pe 6 luni, plus TVA iar pentru Netflix, cel mai nou venit în piaţă, valoarea abonamentelor este cuprinsă între 8 şi 12 euro, departajarea făcându-se în funcţie de numărul de ecrane folosite pentru vizionarea conţinutului (un ecran la 8 euro şi 4 ecrane la 12 euro, ocazie de a împărţi abonamentul cu câţiva prieteni pentru cei dispuşi să reducă costurile). Problema cu Netflix, pe lângă faptul că nu este tradus în română, este şi conţinutul modest faţă de SUA, la preţuri comparabile ale abonamentelor. “Netflix America deţine, în acest moment, drepturi de difuzare pentru 4.593 de filme şi 1.157 de seriale. Comparativ, Netflix România are doar 554 de filme, respectiv 202 seriale. În procente, asta înseamnă cu românii au la dispoziţie numai 12,06% din filmele şi 17,46% din serialele pe care le pot vedea americanii” (de aici).

Merită aceşti bani platformele de filme? Orice răspuns aş schiţa va fi evident subiectiv aşa că mă limitez la raţionamentul propriu: n-aş plăti pentru conţinut netradus (există în orice limbă străină subtilităţi de limbaj care pot reduce experienţa de vizonare pentru marea majoritate a abonaţilor care nu vorbesc nativ limba în cauză) şi n-aş plăti mai mult de 30% din preţul abonamentului de cablu TV pentru astfel de platforme, pe motiv că oricum nu aloc mai mult de 30% din timpul petrecut la TV doar pentru filme.

 

citește mai departe

Încearcă și: