• Educatie
  • Cum a apărut fenomenul „Balena Albastră”

Cum a apărut fenomenul „Balena Albastră”

Pe reţelele de socializare există destule momeli otrăvite mai ales dacă utilizatorii sunt adolescenţi cu probleme de discernământ.

Jocul „Balena Albastră” lansat pe echivalentul de Facebook pentru Rusia (Vkontakte) a făcut deja 130 de victime în ultimele 6 luni, 3 dintre acestea fiind din Republica Moldova. Mare atenţie deci pentru părinţii care îşi observă odraslele că petrec mult timp în faţa calculatorului şi că acestea se eschivează când sunt întrebate ce pagini vizitează.

Jocul pare inofensiv explicat pe fugă (participanţii primesc nişte sarcini din partea unui mentor) dar la o privire mai atentă sare în ochi nocivitatea acestora şi riscurile unei finalităţi macabre. Pe scurt, noilor intraţi în joc li se cere să îndeplinească o serie de activităţi ciudate, precum vizionarea filmelor de groază pe parcursul unei zile întregi, să escaladeze clădiri înalte şi să îşi tatueze tot soiul de inscripţii pe corp. În final, cei care ajung să bifeze toate ideile macabre ale mentorului pe parcursul a 50 de zile li se sugerează să se sinucidă „ca să se elibereze”.

Pare o prostie să participi şi mai ales să respecţi şi ultima indicaţie dar să nu uităm că avem de-a face cu adolescenţi care au probleme de personalitate/integrare. Încearcă să iasă de sub autoritatea părinţilor şi să-şi afirme propria individualitate dar cum nu au încă o personalitate bine conturată încearcă să se definească prin anturajul care-i adoptă. Or, un anturaj nepotrivit e sursa celor mai multe decizii greşite la această vârstă. Pe fondul unui dezechilibru emoţional, presat de anturaj şi la capătul unor sarcini care pot duce la disperare şi o fire echilibrată, un astfel de adolescent poate face chiar pasul spre sinucidere pentru a se conforma canoanelor grupului.

Aşa că mare atenţie la ce fac copii pe internet, cu cine discută, în ce grupuri se integrează. Părinţii ar trebui să aibe acces la reţelele de socializare pe care le frecventează copii, să nu-i lase complet liberi în spaţiul virtual cel puţin până depăşesc perioada critică a adolescenţei, să încerce să discute permanent cu aceştia şi să privească lumea şi din punctul lor de vedere. Cele mai proaste decizii în adolescenţă se iau când copilul se simte ignorat, forţat să se supună deciziilor adultului fără comentarii, lipsit de perspectivă, ghidaj şi suport emoţional.

citește mai departe

Încearcă și:

Adaugă comentariul tău folosind Facebook