• Educatie
  • Meserii vechi şi meserii de care n-ai auzit

Meserii vechi şi meserii de care n-ai auzit

În comunism, toţi aveam un loc de muncă, iar siguranţa financiară era oarecum asigurată. Ştiai că în ziua cutare îţi încasezi leafa, care îţi venea la plic. Ştiai şi cât câştiga colegul tău, şeful tău, că aşa era în comunism. După Revoluţie, lucrurile au început să se schimbe uşor-uşor. Economia însăşi s-a schimbat iar meserii vechi cu care ne obişnuiserăm au dispărut, în vreme ce alte meserii noi şi-au făcut loc mai discret sau mai insistent în piaţa muncii. Micile dughene, unde îţi pingeleai un pantof, îţi ascuţeai nişte cuţite sau îţi reparai fermoarul unui jerseu, aproape că au dispărut. Dezvoltarea tehnologiei a adus cu sine profesii ca web-designer, dezvoltator de programe informatice sau în zona 3D printului. Iar schimbările nu vor opri aici. Într-un recent raport al Băncii Naţionale ni se spune că 60% din locurile de muncă de la noi ar putea fi înlocuite de roboţi în viitorul apropiat.

Această dezvoltare a tehnologiei vine la pachet cu o rată uriaşă a eliminării omului din producţie. Meserii care par foarte sigure astăzi riscă să dispară în următorii 10-15 ani şi vedem asta deja în sectorul bancar, unde pentru operaţiunile simple nu mai e nevoie de prezenţa fizică a omului ci doar de un robot informatic. Aş risca şi un pariu: în următorii 20 de ani, locurile de muncă destinate oamenilor vor scădea drastic, pentru că “roboţeii” produc mult mai ieftin şi nu au nici nevoie de pauză de masă sau de ţigară.

Profesorul Yuval Harari are dreptate când spune că dacă prima revoluţie industrială a produs clasa muncitoare, a treia revoluţie industrială va adduce o clasa socială ciudată şi majoritară: cea a oamenilor inutili. Ce meserii noi ar putea apărea? Iată doar un exemplu dat de specialişti: tester de sisteme informatice. Este o meserie în sine şi este parte a activităţilor de asigurarea calităţii în sistemele informatice.

Într-o creştere spectaculoasă este bioinformatica. În iunie 2014, Curtea Supremă a Statelor Unite a admis brevetabilitatea ADN-ului sintetic şi lucrul acesta va accelera cercetarea şi realizarea de produse biologice pe care le vom putea utiliza în viaţa de zi cu zi. Trei proaspăt absolvenţi americani au obţinut prin crowdfunding, pe Kickstarter, suma necesară pentru a produce plante fosforescente deschizându-le drumul pentru ideea lor de rezolvare ieftină a iluminatului public prin plantarea de copaci fosforescenţi. Este limpede că vorbim de o specializare cu un viitor cert şi în care putem avea un cuvânt de spus.

O altă meserie cu şanse mari de dezvoltare în România o reprezintă cea de producţie de blueprint-uri pentru fabricaţie aditivă. Este ceva între ingineria clasică şi tehnologia informaţiei.

O a treia meserie “din viitor” este cea de copywriter pentru agricultură. Până acum, agricultură românească a fost una de producţie de masă sau de producţie de subzistenţă. În zona producţiei de masă nu putem concura marii producători pentru că ei deţin pieţele importante şi au ştiinţa vânzării în acele pieţe. Dar putem intra cu succes în piaţa de produse agricole de proprietate intelectuală, dacă vom angaja specialişti pentru a transformă produsele agricole în produse de proprietate intelectuală. Italia, Franţa, Germania şi Austria fac acest lucru cu mare succes.

Pe scurt, dacă aş avea 20 de ani, m-aş apucă de bioinformatică. Sau, dacă aş avea copii, într-acolo i-aş îndruma

citește mai departe

Încearcă și: