Statul Expertului

  • Cei mai mulți dintre ei poartă în spate ghiozdane noi și țin în mână câte un buchet de flori. Și-au așezat singuri în geantă un penar plin cu pixuri, stilouri și creioane, alături de câteva caiete, și, cu inima preschimbată în ghem de ciulini au pornit către școală, copleșiți deja de dorul după libertatea vacanței care pare, acum, dureros de îndepărtată.

  • Nu știu alții cum sunt și dacă se întorc din vacanță la viața lor obișnuită, cu inima strânsă, așa cum mi se întâmplă mie, dar eu pățesc asta an de an... Las vara să plece cu părere de rău și dau cu greu libertatea din zilele năuce de soare și plimbări pe rigoarea săptămânilor cu orar fix, cu drumuri precise la școală, la birou, la întâlniri, deși știu că, până la urmă, acestea sunt lucrurile care ne definesc statutul, siguranța și mersul nostru prin carieră și destin... Dar trecerea e mereu grea.

  • Pleci pe cont propriu în vacanţă şi ai de ales între ofertele mai multor hoteluri şi pensiuni. În afară de preţ şi dotări, puţină lume controlează ambianţa şi experienţa foştilor oaspeţi ...

  • Deşi, teoretic, până şi aşezată în faţă detectorului de minciuni aş spune fără să tresar că singurele lucruri fără de care nu pot să trăiesc sunt perfect imateriale, şi ţin de dragoste şi de cuvânt, totuşi, pe zi ce trece, mă descopăr mai legată de câte un obiect pe care noile descoperiri ale tehnicii l-au adus în viețile noastre.

  • Pleci în concediu, setezi opţiunea roaming pentru a nu fi izolat de galaxia www şi ai un atac de panică când primeşti factura pentru traficul de date mai ales dacă n-ai fost într-o ţară UE.

  • În dragoste nu poate să existe control. Iubirile trebuie lăsate libere, la voia întâmplării, neîngrădite și necăutate. Formula “dragostea a venit când n-o mai căutam” este cea care ilustrează perfect nevoia sentimentelor de a evada de sub orice control și de a se ivi în calea și în inima noastră fără ca vreo invocare insistentă să le ciobească splendoarea apariției misterioase.

  • O nouă bulă a creditului pare să se formeze, de această dată încurajată de dobânzile mici la împrumuturile în lei şi de lejeritatea cu care băncile acceptă cererile clienţilor.

  • Cum ar fi dacă s-ar povesti despre o viață în care ne-ar potopi câștigurile căpătate peste noapte? N-ar fi rău, căci e întotdeauna plăcută discuţia în care ne imaginăm fiecare ce am face cu averea nemăsurată care s-ar prăvăli peste noi dacă, de exemplu, am câştiga la loto, sau am primi o moștenire de la un unchi miliardar din America. Aşa că, din când în când, mai ales atunci când ne facem drum până la agenţia din colţ şi cumpărăm un bilet, reluăm subiectul, cu forţe şi speranţe proaspete.

  • Faci cumpărături " la metru" de la marile târguri de carte când ştii bine că periodic te aşteaptă promoţii cu discounturi mai generoase de la cei mai mari retaileri online?

    M-am întâlnit deseori cu persoane care veneau fericite şi transpirate de la târgurile de carte cu sacoşe pline în urma orelor intense de “vânătoare”. Motivaţia era că titlurile în cauză aveau reduceri de 20-30% sau că erau apariţii noi, aveau autograf şi “presă” bună, etc.

  • Pentru că bisericile s-au construit dintotdeauna cu altarul spre Răsărit, casele din satele de odinioară se aliniau și ele după biserici, iar străzile curgeau firesc, aliniate ca zăbrelele împotriva vânturilor rele, iar ferestrele își așteptau lumina căzută dinspre cele patru puncte cardinale. Cu sau fără credință, alinierea era folositoare.

Adaugă comentariul tău folosind Facebook