Cateva vorbe despre inflatie

BNR a anuntat recent ca in primavara preturile ar putea creste cu circa 4%. Adica, pentru un cos de marfuri pentru care ati platit 100 de lei, in primavara veti mai scoate 4 lei in plus din buzunar. Inflatia asta masoara:- cu cat vi se devalorizeaza banii din portofel. Dar este inflatia resimtita la fel de catre romani? Bineinteles ca nu. In realitate nu exista consumator mediu. In viata exista Ionescu, Popescu sau Georgescu. Fiecare  dintre acestia are un comportament de consum diferit. Ionescu e gurmand si da pe carne jumatate din ce castiga. Popescu, in schimb, e cinefil inrait si renunta la snitele pentru a vedea ultimele aparitii la cinema. Prin urmare, in cosul lui de consum, cinema-ul ii atarna pana la 75%. Georgescu vrea haine noi, de firma. E in stare sa faca foamea pentru un costum nou- asta e placerea lui.

Nu mai zic de cei care dau pe chirie sau rata la apartament 80% din venituri. Fiecare isi are inflatia lui, cu alte cuvinte. Pe scurt, daca ouale aproape ca si-au dublat preturile, evident ca romanii mari consumatori de oua (sub forma de omleta sau incorporate in cozonaci si prejituri) vor resimti mai puternic cresterea inflatiei decat cei care nu consuma asemenea delicii.

Franta are chiar pe site-ul Statisticii lor o aplicatie prin care fiecare isi poate masura inflatia personalizata.

Vezi aici cum se calculeaza inflatia personala

Cele mai recente date ale Institutului National de Statistica- institutia abilitata in Romania sa masoare cresterea preturilor- arata ca inflatia crescuta se datoreaza cresteri preturilor la  oua, citrice, unt si carnea de porc. Consumatorii acestor produse au simtit mai abitir cum preturile se umfla, iar ei trebuie sa plateasca mai mult pentru aceeasi cantitate de marfuri decat o faceau in iarna trecuta. In anumite cazuri, chiar dublu.

Scoaterea la lumina a economiei informale, a evaziunii fiscale, joaca si ea un rol modest in inflatie.Intrucat agricultura e foarte slab fiscalizata la noi, multe dintre produse sunt vandute la negru, ceea ce permite un pret sub cel “corect”. Nu se platesc decat putine taxe, astfel ca vanzatorii isi permit sa tina pretul jos, sub cel al pietei, fortand si jucatorii corecti sa coboare pretul.

 Iata mai jos 6 feluri in care percepem inflatia:

1. De regula, acordam o atentie mai mare preturilor care cresc decat celor care sunt stabile sau scad - majorarile de preturi ne raman, de asemenea, mai mult timp in memorie.

2. Cheltuielile marunte si frecvente sunt mai puternic percepute decat cele ocazionale.  In ultimii ani, preturile unor bunuri si servicii achizitionate in mod frecvent au crescut peste medie. Printre acestea se numara painea si ouale. Adeseori, acordam o atentie prea mare variatiilor acestor preturi atunci cand ne gandim la inflatie, ceea ce ar putea insemna ca, in cele din urma, supraestimam rata reala a inflatiei.

3. Ratele inflatiei sunt anuale, dar memoria noastra pastreaza informatii mult mai indepartate. Indicele preturilor de consum este inclus in rapoarte, de obicei, ca ritm anual de crestere, ceea ce inseamna ca nivelul general al preturilor pentru o anumita perioada de timp - de exemplu, noiembrie 2017 - este comparat cu cel din aceeasi perioada a anului anterior - respectiv noiembrie 2016. In formarea perceptiilor personale, populatia are in vedere preturile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendinta preturilor este de a creste substantial, chiar si atunci cand se inregistreaza o rata anuala a inflatiei scazuta. De exemplu, daca ritmul anual de crestere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al preturilor va fi crescut cu peste 20%.

 4. De cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Uneori, se produce in acelasi timp si o modificare a calitatii produsului. Acest lucru e luat in considerare de IAPC prin scaderea variatiei datorate calitatii. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei. Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs.

5. Cei care genereaza inflatia sunt de regula, tinerii. Oamenii mai in varsta au un comportament orientat catre economii, in vreme ce tinerii au nevoie de bunuri (casa, masina, samd) cu care sa intre in viata. Intrucat Romania este in plin proces de imbatranire demografica, acesta e de natura a "frana" puseele inflationiste.

6. Exista si inflatia"adusa" de deprecierea leului fata de euro. Ganditi-va ca de foarte multi ani, Romania importa mai mlt decat exporta. Buna parte din produsele alimentare pe care le consumam sunt din import. Calculul e simplu: in Spania, saptamana trecuta, caserola de 12 oua costa 1.61 euro.Asta insemna in lei, 7 lei si 47 de bani. O depreciere a euro la 4.7 lei ar urca preturile celor 12 oua importate de la spanioli, la 7 lei si 60 de bani. S-au scumpit ouale? Nu, s-a depreciat leul.

 

citește mai departe