• Teste
  • Pontul
    Săptămânii
  • Resurse
  • Evenimente
  • Calculatoare
  • Știri

Un an în plus de şcoală urcă salariul cu 8%

24 Ian 2018
Ştiri

Potrivit Anchetei asupra Veniturilor şi Condiţiilor de Trai, un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8,05%. In plus, fiecare an în plus de şcoală reduce cu 8% riscul de a deveni şomer şi cu 8,2% riscul de apariţie a unor probleme grave sau foarte grave de sănătate sau de a suferi de o boală cronică. De asemenea, absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 30,8% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi gimnazial, iar câştigurile absolvenţilor de facultate le depăşesc cu 66,5% pe cele ale elevilor care au terminat ciclul superior al liceului. Creşterea proporţiei absolvenţilor de facultate de la 13,6% la 19% în 2025 ar duce la mărirea PIB-ului cu aproximativ 3,6%. Chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creştere de 0,52% a PIB-ului.


Conform cifrelor oficiale, circa unul din 20 de copii de vârsta ciclului primar şi gimnazial se află în afara sistemului de educaţie, iar unul din cinci tineri de 18-24 de ani au părăsit şcoala înainte de a termina liceul. Copiii şi tinerii din familiile cele mai sărace- membrii comunităţilor de etnie romă, cei ce trăiesc în mediul rural şi copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) au cele mai mici şanse de a participa la educaţie, a rămâne în şcoală şi a-şi continua studiile la un nivel superior. De exemplu, 14% dintre cetăţenii de etnie romă din cincimea cea mai săracă a societăţii nu au fost niciodată la şcoală (faţă de 1,6% dintre non-romi), în timp ce doar 4,9% dintre cei mai înstăriţi romi au studii superioare faţă de 38,5% dintre cei mai înstăriţi non-romi. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, ca urmare a investiţiei insuficiente în educaţia romilor, România pierde între 202 şi 887 de milioane de euro datorate scăderii productivităţii anuale şi a veniturilor provenite din taxe.

Mai jos, aveti rata abandonului in invatamantul preuniversitar.

​Sa revenim la calcule.

Potrivit Eurostat, în 2013, România avea un Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, calculat la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC), ce nu depăşea 60% din media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (UE), fiind astfel al doilea cel mai sărac stat după Bulgaria. De asemenea, cele mai recente estimări ale Eurostat arată că România cheltuie doar 4,1% din PIB pe educaţie, comparativ cu media de 4,7% înregistrată în Europa de Est sau cu media UE de 5,4%.

. Din perspectiva participării la educaţie, sistemul de învăţământ din România încă traversează o perioadă dificilă.  În concordanţă cu obiectivele Strategiei Europa 2020 în ce priveşte educaţia, România urmăreşte ca, până în 2020, să reducă la 11,3% procentul de tineri care părăsesc timpuriu şcoala (TPTS) şi să crească rata absolvirii învăţământului terţiar la 26,7%. Aceste ţinte vor fi greu de atins dacă ne raportăm la procentul ridicat de TPTS înregistrat în mod constant în ultimii ani (aproape 17%). 

Creşterea investiţiei în nivelurile inferioare de învăţământ poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate. În timp, acest lucru va duce la creşterea numărului de persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară. Dacă analizăm acelaşi nivel de studii atins în rândul romilor şi non-romilor, alături de alte variabile, constatăm că există o probabilitate de 3,4 ori mai mare ca romii să fie şomeri comparativ cu non-romii.

Structura economiei naţionale este determinată de procentul ridicat de ocupare în sectorul agricol şi în sectorul public. În timp ce în agricultură se regăseşte în principal o forţă de muncă cu calificare medie şi redusă, sectorul public atrage un procent semnificativ de absolvenţi de învăţământ universitar. Cu toate acestea, analiza noastră arată că beneficiile individuale ale educaţiei la nivel de câştiguri salariale sunt mai mari în sectorul industrial. O altă provocare cu impact direct asupra performanţelor economice la nivel general o reprezintă participarea extrem de scăzută la formarea profesională continuă (FPC) în România. Conform datelor INS, în 2011, mai puţin de 2% adulţi din totalul populaţiei ţintă au participat la FPC, comparativ cu media UE de 9%. În cazul formării profesionale în întreprinderi, decalajul României faţă de media UE este la fel de semnificativ.

Cea de-a patra Anchetă Eurostat privind formarea profesională continuă în întreprinderi (CVTS4) arată că, în 2010, mai puţin de 20% din angajaţii români au luat parte la cursuri de FPC (instruire formală sau non-formală), comparativ cu media UE de 38%. Conform estimărilor rezultate în cadrul modelelor macroeconomice, dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la 6% din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025, în loc de 2%, potrivit cifrelor oficiale (Guvernul României, 2014). Actualele tendinţe arată că este posibil ca, în 2025, România să atingă media OCDE de 500 de puncte la testele PISA, ceea ce ar însemna o contribuţie de încă 0,95% la creşterea economiei. Experienţa statelor cu economii şi rate de participare la educaţie similare cu cele ale României (cum sunt Letonia şi Ungaria), dar care investesc mai mult în învăţământ (aproape 6% din PIB), demonstrează că România are toate datele necesare creşterii nivelului şcolarizării cu un an până în 2025, iar alocarea inteligentă a resurselor poate stimula creşterea economică.

Vezi aici un studiu complet pe aceasta tema.

 

Dan Popa

ÎNTREABĂ EXPERTUL

Întreabă expertul

Ai întrebări? Avem răspunsuri!

ABONARE LA NEWSLETTER

Newsletter

Abonare la Newsletter